Jurnal de calatorie in Japonia - Ascensiunea pe Fuji

Suntem creatori de amintiri si de experiente care dau dependenta… ei bine ne place sa povestim mult si sa impartasim tuturor din experientele traite de noi in toate colturile lumii.

Japonia este o destinatie tare draga sufletului nostru, astfel organizam vacante aici in 2 anotimpuri absolut superbe: toamna si primavara.

Doar ce ne-am intors din Japonia, daca nu ai vazut aceasta destinatie cu ochii tai, o poti privi prin ochii Cristinei, colega noastra de la Oxigen, ghid insotitor al minunatului grup.

11.09.2023 - ziua cea mare - ascensiunea pe Fuji - 3776 m altitudine - abordare pe Yoshida trail.

Fuji, un vulcan si un munte special, cu o energie interesanta. Parca a fost acolo langa noi atunci cand i-am vorbit si l-am rugat sa fie de partea noastra dpdv meteo. De ce spun asta?! Pentru ca am inceput ziua cu un rasarit superb si am continuat ascensiunea pe o mare de nori dementiala. A mers fix la suflet!

 Apoi, Mr. Fuji a zis: "baieti, I'am the boss here", asa ca ne-a bagat in ceata si ne-a dat niste rafale de vant incat aveam roca vulcanica printre dinti, erau momente cand o puteam rontai.  

Pe masura ce ne apropiam de varf, ceata se intensifica, la fel si vantul. Aici a fost punctul culminant cand muntele parca ne-a ascultat ruga si a mai avut rabdare cu noi sa ajungem pana pe varf si, mai mult decat atat, a ridicat ceata incat sa ne putem bucura si de crater.

Apoi, tot muntele ne-a spus, "baieti, gata, la vale cu voi" si ne-a stropit de cateva ori cu cateva picaturi de ploaie. Noi, copii ascultatori, asa am si facut, i-am dat la vale, fara sa-i fortam mana muntelui, eram cu totii constienti cine-i seful.

 Pe intoarcere, dupa ce am iesit din ceata, am gasit aceeasi mare de nori dementiala de care ne-am bucurat pe urcare. Fuji ne rasplatea in continuare ochii si sufletele, parca pluteam deasupra norilor. A fost de vis!

 Pe ultima bucata, Fuji s-a gandit sa ne si spele "putin" bocancii care nu mai aveau culoarea initiala, ci se prafuisera cu roca vulcanica. Asa ca Fuji, pe ultima bucata de traseu (aprox. 1h, poate chiar mai putin) ne-a "murat" nitel. Am acceptat decizia muntelui si am fost recunoscatori pentru intreaga zi. Un traseu solicitant de aproximativ 10h, dar care a meritat fiecare picatura de transpiratie si fiecare pas facut pana in varf. Fuji, draga, ai fost de nota 10, iar eu iti sunt recunoscatoare pentru experienta zilei de 11.09.2023.

                                                                                                                                                                                                                            Cristina de la Oxigen