Publicat la 2017-08-04 15:12:42

Este considerat de unii cea mai frumoas─â regiune din lume, al┼úii ├«l supranumesc ÔÇťregele fiordurilor norvegieneÔÇŁ. Mun┼úii coboar─â abrupt de la o ├«n─âl┼úime de 1700 metri p├ón─â la o ad├óncime de 1300 m pe o distan┼ú─â de 200 km, care ├«mpreun─â cu ghe┼úarii din v├órf ┼či vegeta┼úia de pe poalele mun┼úilor formeaz─â un peisaj extraordinar. Tocmai de aceea o croazier─â cu feribotul este obligatorie pentru a v─â bucura ochii de frumuse┼úea acestor locuri. ┼×i dac─â tot sunte┼úi ├«n zon─â, lua┼úi trenul pe ruta Flam-Mydral, calea ferat─â Flamsbana, o rut─â ├«n form─â de spiral─â pe o distan┼ú─â de 20 km ce coboar─â de la o altitudine de 1000 metri.

Este o rut─â abrupt─â, cu un unghi de ├«nclinare de 55 de grade, iar priveli┼čtea de la geam este cu adev─ârat extraordinar─â: o multitudine de cascade, versan┼úi abrubti, paji┼čti, v├órfuri ├«nz─âpezite ┼či o imagine de ansamblu asupra fiordurilor de la baz─â. Este o c─âl─âtorie ce dureaz─â aproximativ 2 ore, care v─â las─â amintiri de neuitat, nu degeaba este considerat─â de Lonely Planet cea mai frumoas─â c─âl─âtorie cu trenul.

Firul povestirii noastre se continu─â acum pe drumul Vulturilor, parte a Rutei 63 sau Golden Road- cea mai important─â ┼čosea turistic─â a Norvegiei. Este o ┼čosea abrupt─â cu foarte multe serpentine care se ridic─â la 600 m deasupra nivelului m─ârii.Totu┼či, aceast─â altitudine este cea mai joas─â din tot traseul Rutei 63. Tocmai de aceea r─âm├óne deschis tot timpul anului. Pe parcursul lui ve┼úi putea admira o priveli┼čte spectaculoas─â ┼či unic─â asupra fiordului Geiranger ┼či Cascadei ÔÇť7 SuroriÔÇŁ.

Facem o oprire la fiordul Geiranger (Geirangerfjorden), parte a Patrimoniul Mondial Unesco ├«nc─â din 2005. Este un bra┼ú de 15 km lungime a fiordului Storf ┼či este considerat de mul┼úi cel mai frumos fiord al Norvegiei deoarece ofer─â cele mai spectaculoase peisaje asupra versan┼úilor mun┼úilor ce pot ajunge p├ón─â la 1700 m altitudine, fermelor parc─â suspendate ┼či cascadelor. De aici pute┼úi admira din alt─â perspectiva peisajele v─âzute pe Drumul Vulturilor, pute┼úi aprecia mult mai bine frumuse┼úea naturii norvegiene ├«n toat─â m─âre┼úia ei.

Continu─âm tot pe Ruta de Aur, de data aceasta pe Drumul Trolilor (Trollstigen) este o ┼čosea ├«ngust─â ┼čerpuit─â printre mun┼úi. Are ├«n totalitate 11 curburi c─â cea a unui ac de par ┼či nenum─ârate alte serpentine.

├Äntr-un final ajungem pe coast─â ┼či necontinu─âm traseul pe Atlantic Road, o ┼čosea deasupra oceanului, lung─â de 8 km. De la dep─ârtare e ca ┼či cum ai s─âri pe insuli┼úe ca pe pietrele unui r├óu. Drumul ┼čerpuit, la c├ó┼úiva metrii deasupra apei, ├«ntrerupt de 8 poduri de diferite ├«n─âl┼úimi, este considerat ÔÇťconstruc┼úia norvegian─â a secoluluiÔÇŁ. A fost ├«nfiin┼úat ├«n 1989 ┼či este o important─â atrac┼úie pentru turi┼čtii ├«n c─âutare de inedit chiar ┼či de la volanul ma┼činii.

De aici zbur─âm spre Bodo, aproape de Cercul Polar, pentru c─â destina┼úia final─â este Arhipelagul Lofoten, iar din Bodo se ajunge cel mai u┼čor, cu feribotul ├«n numai 3 ore. Arhipelagul este o destina┼úie special─â, mai ales c─â de aici, iarna (septembrie- aprilie ) se poate admira foarte bine Aurora Boreal─â ┼či vara (mai- iulie) Soarele de la Miezul Nop┼úii.

De┼či v─â g├óndi┼úi c─â este mult prea frig, Curentul Golfului modereaz─â temperaturile, ├«ns─â vremea r─âm├óne totu╚Öi foarte schimb─âtoare. Insulele sunt vizitate ┼či pentru peisajele naturale discrepante: plaje la poalele mun┼úilor str─âpunse de fiorduri ascunse, sate pesc─âre┼čti cu c─âsu┼úe mici ┼či colorate. Localnicii sunt prieteno┼či ┼či primitori, gazde bune pentru cei peste 400.000 de turi┼čti ce le viziteaz─â locurile anual.

Norvegia este o ┼úar─â ├«n care Natura unde este ├«nc─â st─âp├ón─â ╚Öi gazd─â ┼či omul un umil vizitator. Dar un vizitator bine primit c─âruia ├«i se pune la dispozi┼úie toate resursele unei ┼čederi fericite, ├«mplinite ┼či lini┼čtite. Nu degeaba este acum ├«n topul celor mai ÔÇťfericiteÔÇŁ ┼ú─âri din lume, unde nivelul de stres este cu mult sub media european─â ┼či criminalitatea la cote minime.

Putem considera c─â aceast─â ╚Ťar─â este mo╚Ötenirea vikingilor lasat─â erei contemporane, locul unde Valhala paradisiac─â se ├«mbin─â cu t─âr├ómurile muritorilor de r├ónd. Iar dac─â Valhala seamana c├ót de pu╚Ťin cu aceste locuri, atunci este de ├«n╚Ťeles de ce vikingii trebuiau s─â moar─â ├«n lupt─â, pentru un scop mai presus de ei pentru a c├ó╚Ötiga un loc pe t─âr├ómul ╚Öi la masa lui Odin.

Multumim Larisa Maria pentru descriere