Unul dintre lucrurile pe care vrem sa le evitam cat mai mult cu putinta este rutina. Nu mai vorbim de plictiseala si de peisaje care seamana cu afisele comerciale. Ne place sa descoperim locuri, sa le simtim, sa le intelegem. Sa fim scosi din zonele de confort, oricare ar fi ele. Iar acum inchideti ochii si imaginati-va un altfel de paradis fata de cele cu care v-am obsinuit. Exotic. Relaxare. Inedit. Spiritual. Specaculos. Si mai avem cuvinte prin care sa descriem Bali, dar ne e teama ca distrugem farmecul locului...
Care este planul? In Insula Zeilor vom petrece 13 zile din aprilie care ne vor inunda sufletul de bucurie, de pace, de extaz. Si ochii vor fi in delir. Pentru ca totul pare ireal. Dar este atat de real!
Balinezii sunt convertiti la hinduism, ceea ce explica puzderia de temple pe care le vom intalni la tot pasul. Insa nu numarul lor este cel care ne va impresiona, ci frumusetea si farmecul cladirilor. Construite fie din si in piatra, fie din lemn, templele sunt embleme ale orasului si porti catre alte dimensiuni. Unele in care agitatia, tensiunea, grijile si stresul nu-si gasesc loc. Aici ne relaxam, meditam, ispiram si expiram profund si admiram apusurile dementiale care scalda cerul in zeci de culori. Mentionam doar Tanah Lot si Pura Bratan sa va faceti o idee.
N-ai cum sa te duci in Bali fara sa vizitezi Ubud si al sau centru cultural si spiritual, plus junglele si plantatiile de orez. Propunem din nou exercitiul de imaginatie mentionat mai sus. Inchideti ochii. Deja simtiti mirosul de betisoare parfumate dedicate zeilor si distingeti galagia din piata. In stanga, in dreapta, oriunde vezi cu ochii, sunt tarabe pline cu flori, cu mirodenii, cu legume proaspete, cu preparate din peste, din orez, din carne de porc sau de pui. Toate, sau majoritatea dintre ele, combinate cu o pasta iute, denumita basa gede. Degustam brem, un fel de vin din orez, bubur injun, adica budinca de orez negru amestecata cu lapte de cocos sau babi guling, purcel de lapte la protap. Sau incercam fructele locale, precum salake (fructul sarpelui), rambutan, jackfruit. Simtiti gustul? Pentru ca noi daa... Si nu uitam sa mentionam zambetul si buna dispozitie cu care ne intampina localnicii.
S.O.S: Nu se scoateti de aici! Pentru ca ne pierdem printre plantatiile de cafea si cele de orez. Pe langa rolul turistic pe care il joaca, ele reprezinta, de fapt, sursa principala de hrana pentru care locuitorii practica diverse ritualuri in functie de etapele de cultivare. Asta si datorita faptului ca orezul este considerat un dar al zeilor. Ne plimbam printre spice, ne lasam mangaiati de firele de iarba, admiram simplitatea, dar atentia cu care plantatiile sunt crescute. Ne bucuram de liniste in terase si admiram verdele ireal care ne inconjoara. Si recunoastem ca suntem impresionati de harnica localnicilor. Atentie. Acestia ne vor recomanda sa nu ne plimbam cu picioarele goale prin orezarii, pentru ca riscam sa fim muscati de serpi, insa, cine are curaj, o poate face... pe propria raspundere. :D
Daca reusim sa scapam fara intepaturi, speram sa iesim teferi si din celebra Padure a Maimutelor din Ubud. Nu de alta, dar aproape 750 de mamifere vor incerca sa ne traga de par sau sa ne scotoceasca prin genti si prin ghiozdane. Dar cum sa te superi cand le vezi pe animalutele astea cu brate lungi ca se uita gales la tine cu ochii mari si tulburi? Plus de asta, avem tot timpul sa traversam poduletele, sa aruncam monede in mica pisicina amenajata, sa observam statuetele si sa ne incarcam bateriile.
Heheee. Credeati ca scapati de o portie de adrenalina si de miscare? Pentru ca stim de celebrul vulcan Mount Batur, nu ne-ar sta in fire sa nu facem trekking pe munte si sa ne rasfatam privirile cu cel mai frumos rasarit. Iar zorile ne pot gasi, a doua zi de dimineata, in plina ascensiune spre varful Batur. Nu omitem nicio sansa de a fi spectatori ai privelistilor magnifice pe care Bali ni le pune la picioare. Aer tare de munte, muschi care se pun in funtiune, respiratie controlata... haide, scenariul va este cunoscut! Pentru cei care vor sa petreaca acest timp in tihna, aveti timp berechet sa simtiti magia Ubundului si sa incercati preparatele culinare.
Dar magia tarii nu se opreste aici. Nici pe departe. Deoarece mai avem cateva locuri de paradis de vizitat. Plaje. N-am pomenit nimic de ele pana acum. Si cum se poate atfel, cand insulele din Arhipeleagul Gili ne primesc cu bucurie? Apa limpede, recifele ce ies la suprafata, sezlonguri din bumbac, pizza copata in cuptor, bere buna, nuci de cocos, localnici caare nu te agaseaza cu produsele locului, ci doar iti zambesc cald. Jungla deasa, pasari exotice, acoperite cu un penaj ireal, fluturi, fazani, testoase si serpi neveninosi, chiar si gaini si cocosi. Toate le intalnim si le observam aici. Aaa, da, plus nisipul fin si soarele arzator.
Cum spuneam pe la inceput. S.O.S.:Nu vrem sa plecam de aici!
